Percepția practicienilor despre activitățile de lobbying din România
- December 21, 2018
- Posted by: adminP
- Category: Info
În luna octombrie, Guvernul României a pus în dezbatere publică un proiect de OUG privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor. La doar câteva zile distanță, ALDE a depus în Parlament o inițiativă legislativă cu același conținut. Ambele propuneri de reglementare reprezintă o traducere adaptată a legii din Austria, în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
Era necesară o astfel de reglementare în România? Răspunsul îl dau chiar practicienii de lobbying și public affairs, într-o cercetare pe care a desfășurat-o Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL) în luna septembrie. Chestionarul a fost aplicat practicienilor din 58 de entități (eșantion reprezentativ): firme de consultanță în public affairs, firme de consultanță în comunicare, firme de avocatură, companii românești, companii multinaționale, camere de comerț, patronate, asociații de afaceri, ONG-uri.
Conform rezultatelor acestui studiu, 57% dintre practicieni consideră că o lege a lobby-ului ar influența ”pozitiv” interacțiunea lor cu decidenții sau autoritățile publice. 25% dintre respondenți consideră că activitatea lor va fi impactată ”negativ” de o lege în domeniu. Totuși, practicienii ar opta mai curând pentru un Cod Etic ca formă de reglementare. 67% dintre respondenți consideră că un asemenea cod ar avea un impact ”pozitiv” asupra activității pe care o desfășoară. Aici numărul celor care identifică un impact ”negativ” se reduce la doar 2%. Pentru 67% dintre practicieni, astfel de reglementări ar însemna ”transparentizarea procesului decizional”, pe când 56% dintre respondenți consideră că o reglementare în domeniu va ”crește eficiența interacțiunii cu decidenții sau autoritățile”.
